Guestpost – Raluca Ioana Marin

Sunt studenta in ultimul an la Medicina Generala. Abia asteptam sa spun asta, insa acum realizez ca mi-e dor de primii ani de facultate. Am ales un drum greu, insa nu am niciun regret.

Imi amintesc de primul an de facultate, parca ar fi fost saptamana trecuta. A fost una dintre cele mai frumoase perioade din studentie. Anul intai nu este unul de acomodare, asa cum te-ai astepta. Din primele saptamani au inceput colocviile, termen pe care nu-l mai intalnisem, dar care avea sa ma bantuie pana in anul 3 de facultate. Te obisnuiesti pe parcurs. Ma asteptam sa fie greu, sa fie un volum mare de invatat, insa a mai fost si acomodarea intr-un oras nou, noi prieteni, o noua locuinta. A trebuit sa invat sa ma descurc singura si sa-mi gasesc un mod de invatare cat mai practic si eficient. Sincer, mi-au trebuit doi ani ca sa-mi dau seama care e stilul meu de a invata. La inceput nu stiam la ce nota sa ma astept dupa examen, ulterior am invatat cum sa aproximez. Este o trecere uriasa de la liceu pe bancile facultatii: un alt mod de a preda, un alt volum de invatat, alt tip de examene, alt program. Cred ca nimic nu te va pregati cu adevarat pentru aceasta noua etapa.

Lasand la o parte materiile ce se studiau, in primul an de facultate am legat prietenii frumoase cu oameni din toate colturile tarii. Fiind la inceput toti eram bucurosi si entuziasmati (nestiind ce ne asteapta) si ne ajutam intre noi, ieseam si participam la tot felul de activitati care tineau de facultate sau nu. In timp lucrurile astea s-au estompat si din motive diverse grupurile s-au restrans.

In anii urmatori volumul de invatat a devenit si mai mare. In anul 3 a fost o alta etapa importanta: trecerea la anii clinici. Cand credeam ca in sfarsit am inteles cum sta treaba si ma obisnuisem, a venit o noua provocare: primul contact cu pacientul, cu statul in spital, cu un alt stil de predare si cu un alt tip de examene. Pentru mine, anii clinici, au fost cei in care mi-am confirmat ca asta imi doresc sa fac. Ma regasesc in acel mediu si nu stiu daca as putea alege altceva.

Sunt multe lucruri de povestit pentru ca au fost totusi 6 ani, insa o sa ma rezum la cateva idei principale. In toti acesti ani am avut parte atat de experiente frumoase cat si de experiente mai putin placute, insa toti acesti ani m-au maturizat din multe puncte de vedere. Am invatat ce inseamna prietenii adevarati, am invatat cum sa fac diferenta intre un coleg si un prieten, mi-am dat seama care este stilul meu de a asimila informatiile, stiu care este momentul zilei cand am randament maxim si am invatat ca odihna si relaxarea sunt esentiale.

Nu fac parte din categoria studentilor cu 10 pe linie sau din categoria celor care spun ca n-au invatat, desi ei au trecut cel putin de 4 ori prin materie. Am fost realista de fiecare data inainte de examen, stiam cat am invatat. Din pacate mi-am dat seama ca aceasta facultate pune foarte mult accent pe detalii si uneori, la examene ai nevoie de foarte mult noroc. Eu nu sunt norocoasa din acest punct de vedere, iar notele mele au fost pe undeva la mijloc, chiar daca invatam la fel de mult. Am avut multe momente de dezamagire si un singur moment in toata facultatea cand am zis ca vreau sa renunt, insa nici eu nu m-am crezut cand am spus.

Important este sa nu te lasi descurajat si sa nu lasi notele sa te afecteze. Pe mine m-au afectat din punct de vedere financiar, pentru ca am picat la taxa. Si asa ajungem la un alt capitol important din viata mea: primul meu job.

M-am angajat in vara anului 3, voiam sa raman in Bucuresti in vacanta. Cred ca am fost norocoasa pentru ca primul meu job de studenta a avut legatura cu domeniul medical. La MEDIjobs Romania am cunoscut oameni deosebiti, cu care mai tin legatura si acum. Initial trebuia sa fie un internship pe timpul verii, ulterior s-a transformat intr-un job part-time pana in anul 5.  A fost o experienta foarte frumoasa per total, insa extrem de obositoare. La spital aveam program de dimineata, de la 7 jumatate pana la maximum 14, iar apoi plecam direct la munca, unde trebuia sa stau 4 ore. Cand ajungeam acasa invatam pentru a doua zi. In prima luna cu acest program am dormit continuu in weekenduri. Dupa jumatate de an m-am obisnuit si, trebuie sa recunosc, superiorii mei au fost foarte intelegatori cu mine. Aceasta experienta a contribuit foarte mult la dezvoltarea mea personala. Multi considera ca Facultatea de Medicina este incompatibila cu un job pe perioada studentiei, insa daca reusesti sa iti faci un program pe care sa-l respecti, vei reusi.

Pe mine m-a responsabilizat foarte mult: aveam un program de invatat, aveam ore fixe la care mancam, ba chiar imi asiguram si cateva ore pentru sport. Cred ca atunci aveam un program mai echilibrat decat in momentul de fata.

Daca esti student la Medicina sau iti doresti sa urmezi acest drum iti recomand sa te pregatesti din toate punctele vedere. Important e sa-ti placa, sa inveti cu logica si sa nu te lasi batut, indiferent de situatie. Un alt lucru foarte important de care trebuie sa tii cont este sa fii om cu tine si cu ceilalti. Chiar daca in jurul tau exista influente negative, trebuie sa fii capabil sa asimilezi doar  lucrurile pozitive.  Acest lucru este valabil atat pe perioada studentiei, cat si in perioada in care vei activa ca medic. Empatia si rabdarea  sunt atribute importante, pe care le castigi in timp.

Cand esti student gandeste-te mereu ce fel de doctor vrei sa fii si comporta-te ca atare.

Mult succes!